Ostrov (Insula)

~~~”Mi se pare că scopul artei este de a pregăti spiritul uman să perceapă binele.”

Andrei Tarkovski

„Un pelerinaj la cinematograf… Cam aşa ar putea fi rezumată vizionarea Ostrovului, în spaţiile în care filmul rulează pe marile ecrane. Pentru ceilalţi, e un fel de pelerinaj în faţa monitorului sau a micului ecran. De ce? Pentru că filmul ne oferă nu doar secvenţe din viaţa unui imaginar nebun pentru Hristos contemporan cu noi, ci ne oferă pur şi simplu fragmente de linişte… La limită, se poate spune că nu avem de-a face cu un film, ci cu un antifilm. Pentru că dacă, de exemplu, filmele pe teme sociale, şi chiar şi unele religioase, reuşesc să împrăştie minţile spectatorilor, Ostrovul e un film rugăciune.

Şi face asta nu prin secvenţele în care, în biserică sau în afara ei, se rostesc rugăciuni. Ci prin celelalte, în care spectatorul este introdus în Împărăţia liniştii iubitoare, în afara frământărilor obişnuite. Există o avalanşă de predici care au drept scop îndepărtarea credincioşilor de influenţa filmelor, întrucât acestea promovează modele îndoielnice, ironizează credinţa, batjocoresc virtutea. Nici una din criticile de acest gen nu se poate aplica Ostrovului. De altfel, filmul circulă chiar şi în spaţiul monahal, arătând că monahii nu fug de filme, de calculatoare şi de aparatura audio video pentru că ar fi rele în sine. Nu e nevoie de filme în mănăstiri, nu e nevoie de un aggiornamento prin care spaţiul monahal să fie reeducat cu ajutorul produselor în serie ale cinematografiei. Dar Ostrovul este altceva…”

intoarcerea-filmului.php~~~~~~~~

Citește în continuare „Ostrov (Insula)”

Eliza pirosca – Atat de mic

E o melodie a sufletului meu. O traiesc de fiecare data cu emotia primei intalniri. O traiesc printre lacrimi…

Ma vorbeste…

Imi vorbeste despre mine..si atunci plang…

„Sunt atat de mic….atat de mic de cand incerc sa ma ridic…”

M-am trezit inconjurata de temeri. Acesta e un motiv de pocainta. Domnul meu spune  „Nu te teme”….M-am trezit cu teama zilei de maine pe umerii sufletului meu. Citește în continuare „Eliza pirosca – Atat de mic”