” De multe ori, seara, dupa ce toti prietenii ei erau plecati acasa, fata mai sedea multa vreme in rotonda mare de piatra a vechiului teatru sub bolta cerului scanteietor de stele, ascultand doar marea liniste.

Atunci i se parea ca sade in interiorul unei mari urechi ascultand ce se petrece in lumea stelelor. Avea impresia ca aude foarte incetisor o muzica majestuasa care ii mergea drept la inima, straniu.”  ( Momo -M. Ende)