– Mami, de ce ai plans?
– Ca ma durea sufletul…
– Acum nu plangi!
– Nu, acum sunt fericita.
– Si eu sunt felicit.
– De ce esti fericit, Rafael?
– Sunt felicit cand tu esti felicita.
(iulie 2012)
Zi: 29 iulie 2012
Cand visele incep sa se astearna la picioarele Soarelui
Cateodata, in toiul noptii imi aud pruncul vorbind…pe secvente. Atunci stiu ca viseaza. Unele vise sunt atat de grele incat el incepe sa planga in hohote. Oricat de adanc mi-ar fi somnul imi deschid bratele si il cuprind intre ele, ii mangai fata si ii vorbesc in soapta…despre linistire. Nu mai conteaza oboseala mea, nici caldura sau frigul, nimic in afara de respiratia lui neintrerupta de hohote si spaima.
Si pruncul meu gaseste incet cuib pentru sufletul lui…in noapte.
Asa mi-am gasit si eu cuibul dupa o noapte lunga de cosmaruri…si acum imi odihnesc visele in bratele Celui ce m-a modelat, si inima, si gandul … Citește în continuare „Cand visele incep sa se astearna la picioarele Soarelui”
Andreea Stanciu 