Să mărturisim despre Lumină (ziua 6 – 9 februarie 2016)

,,Tu ești aici în pat? Ce faci tu aici? Compui, mami?”

Copilul meu cască tare și se-ntinde.

Îmi amintesc de prima zi când l-am privit, de primul lui căscat.

Dimineața copilul meu nu are nevoie de multe cuvinte. Îi e de ajuns să țină degetul meu mic în mâinile lui calde și să îl sărute, să îl mângâie.

Sunt nori pe cer și picură pe acoperiș  zgomotos.

În casă se-mbulzește bucuria prin pereții liniștii.

5179.jpg

Mi-s dragi, atât de dragi diminețile în care puiul meu mă caută. Pentru el sunt soarele dimineților, iar chipul meu naște zâmbet ochilor lui. El se liniștește mereu lângă mine și se adapă din ce sunt eu. Citește în continuare „Să mărturisim despre Lumină (ziua 6 – 9 februarie 2016)”