E din nou liniste

Unele povesti sunt scrise cu litere de suferinta si durere ca sa aiba putere…

Altele sunt scrise cu litere de bucurie si liniste…ca sa aiba putere.

In ritmul caldurii din casa, al parfumului de clementine si betigase parfumate, in ritmul prajiturilor si al mancarii de sarbatoare simt nevoia sa multumesc Cerului pentru linistea ce azi domneste in sufletul meu si in casa mea.

Multumesc lui Dumnezeu pentru ca a fost cu mine in cele doua saptamani de suferinta (in care spitalul mi-a fost desteptatorul si tot el mi-a insotit noptile, in care mi-am vazut fiul doar de doua ori..cateva clipe…., in care sotul meu a fost nevoit sa duca multe poveri)..

Multumesc lui Dumnezeu pentru ratiune…

Multumesc pentru sanatatea familiei mele…

MULTUMESC pentru noua minune ce creste in mine! Ah! ..ce sentiment maret, ce miracol de necuprins…ce sens primeste suferinta pe care am indurat-o la lumina acestui lucru…. Parca tot greul capata un sens vesnic.

Nu am stiut ca inceputul va fi atat de greu …dar ne-am dorit mult mult si alte minuni in jurul nostru. Dumnezeu a ascultat rugaciunea noastra si rugaciunea lui Rafael: „- Domnule, vreau un fratior!” :)…

Va multumesc pentru rugaciuni, pentru ganduri, pentru ca ati asteptat vesti…:)… Va rog sa ma purtati in rugaciuni si in urmtoarea perioada. Voi urma un tratament medicamentos pe parcursul sarcinii. Exista anumite riscuri pentru minunea din mine… DAR eu cred intr-un Dumnezeu Atotputernic, care isi poate aseza maninile in jurul minunii ce creste in mine…si astfel minunea creste in siguranta…si nu poate fii atinsa de substante toxice sau de alte boli…

Medicii m-au intrebat: „Daca esti insarcinata vrei sa pastrezi copilul?”…

Le-am spus: „DA!”….

Pentru ca eu am un Dumnezeu MARE!