Fata de la Panemar (o întâlnire dintre inimi)

Seară de iarnă, o seară rară cu frig și multă zăpadă, o sărbătoare pentru calendarul inimii mele. 

Împreună cu surorile mele in Domnul am ocupat o masă de lângă fereastra Panemarului de la Gară.

Mă aflu in marele oraș, in locul de unde acum mulți ani am plecat. Am venit tocmai aici să caut liniștea. Ce paradox…

Poate cândva voi găsi cuvinte să scriu mai larg de felul in care am găsit-o in odaia caldă a unei femei …loc in care Cerul stă cuibărit.

Revin… In timp ce stau langa ele, depănând trăiri din casa femeii lumină intră pe ușă o fată tânără. Vine spre masa noastră dar una din vânzătoare o ceartă și o trimite afară ca să nu deranjeze clienții. Știam că vrea bani, cu toţii știm asta când vedem un cerşetor, dar nu știam că vrea să-mi coboare din Iubirea Tatălui meu inlăuntrul fiinţei mele însetate și flamânde.

…

A ieșit pe ușă, dar nu a plecat din misiunea ei. S-a dus in faţa geamului și s-a pus in faţa mea.

Mi-a făcut semn să merg la ea…m-a chemat să ies din confortul meu și să fac pași spre ea.

Am luat din portomoneu cei 6 lei pe care îi aveam, singurii bani de care ştiam și am plecat intr-o excursie …spre ea. Un om e un univers și dacă deschizi bine ochii vei vedea in el imprimat Chipul și Asemănarea unui Dumnezeu care Dragoste este.

Am ieșit și ea a venit la mine. A inceput să-mi spună o poveste: că ar avea nevoie de 100 lei ca să plece la copiii ei la Bacău cu trenul de la ora 21, că a avut un bărbat care a bătut-o și că poartă urmele loviturilor pe capul ei. O priveam cu drag și ii zâmbeam. Îmi doream să o cunosc pe ea, să mă întâlnesc cu cine e ea dincolo de povestea pe care poate o recită în fiecare zi ca să primească câţiva bani.

Banii mei erau prea puţini pentru nevoia ei, dar era tot ce aveam sau tot ce știam că am. I-am spus că e tot ce am și am plecat lângă surorile mele. Ea a mai așteptat o vreme mila noastră și apoi a dispărut.

Părea că aici s-ar pune punctul acestei intâmplări…

…

Seara continuă.Efraim al meu sosește la Panemar și după ce Își cumpără un Lipton cu gust de zmeură imi lasă cadou restul de bani: 11 lei. Deschid geanta să ii pun și  din buzunarul din faṭă al genții ies câteva bacnote de 5 lei. Bag degetele printre ei și descopăr că sunt mulţi bani. Mă uit uimită spre surorile mele și incep să cred tot mai tare că Dumnezeu i-a strecurat acolo.

Când îi atingeam cu degetele și cu ochii simţeam că vin dintr-un loc tainic, că au o textură aparte, că aparţin tărâmului minunii, că sunt destinaţi să acopere dureri și goluri, să picure iubire.

Ridic ochii și o văd pe fata care avea nevoie de bani…in fata geamului. Stătea de vorbă cu o altă fată.

Erau amândouă infrigurate, semănau …, aveau aceeasi misiune:

să cerșească prin bani dragoste, să ne invete dezlipirea de lume.

…

Am luat in mână din banii minune și i-am întins spre mâna ei: „sunt din partea Domnului”…așa și erau. Nu puteam să o mint.

A ridicat ochii de la bani spre ochii mei și atunci, in clipa aceea s-a luminat toată.

Dumnezeu dragoste este…și când se varsă in noi ne luminăm.

Pe chipul ei se citea că se simte iubită, că asta era nevoia ei, că după asta striga și după asta călătorește pe străzi și bate la inimi de om.

I-am spus cu credinţă că Dumnezeu are grijă de noi toți.

S-a uitat spre mine și mi-a spus fără cuvinte că mă crede apoi m-a binecuvântat și ne-am despărţit.

Frigul de afară se făcuse cald și in mine își croise loc o bucurie sfântă.

 Așa arată o sărbătoare!