Prietena mea

Prietena mea e sora cu simplitatea. Locuiește lângă mine…de fapt grădinile noastre sunt vecine și noi ne strigăm una pe alta de peste garduri.

Prietena mea nu are timp de șezut, decât duminica și în sărbători.

De când răsare lumina și până se vede luna zâmbind prietena mea muncește.

Nu se plânge aproape niciodată.

Degetele ei s-au strâmbat de muncă. Câteodată o doare umărul și spatele. Acestea nu sunt motive serioase pentru a sta. Animalele din grajd strigă când le e foame și anotimpurile nu se opresc în loc pentru durerea ei. Așa că…prietena mea își ascultă rar durerea și mai adesea animalele, ogorul, soțul.

A crescut 5 copii. A câștigat din munca câmpului…Are peste 70 de ani.

Azi e modelul meu: de frumusețe și simplitate, de sinceritate și credință.

Ea mă învață cum se trăiește în simplitate și sufletul meu vrea să îi mulțumească în mod public, să știe toți cei care ne admiră viața care îmi sunt modelele și de ce devenim ceea ce devenim.

Pe prietena mea o strig: ,,lele Vironcuță!,, și ea mă aude și

îmi răspunde ,,CE-i?,,

De la ea învăț cum se cultivă pâmăntul, cum se coace pâinea în cuptor, cum se îndreaptă sapa cu ciocanul, cum se ține calul, cum se sapă, când se pun semințele, când să mă trezesc și când șă mă pun în pat. Ea îmi dă semințe de calitate, ea mă anunță când sunt evanghelizări, cănd vine mașina să ducă gunoiul, cănd vine omul care citește ceasul de curent, ea îmi spune ce aude pe la televizor și în câte o pauză de lucru dezbatem problemele noastre. Râdem împreună adesea… Nu stă mult la mine. Îmi face vizite scurte, cât să nu uit ce prietenă bună am.

Azi a venit să-și ducă securea și să mă înștințeze că dacă nu iau placajul de pe melegar nu-mi vor ieși răsadurile. Mi-a mai spus să nu-mi mai țin înșirate prin curte lucruri care ar putea ispiti pe alții la furt și mi-a spus că așteaptă pe cineva să îi are pâmăntul. Am vorbit puțin și de ouăle ei ecologice pe care nu știe cu cât să le vândă acum de Paști.

Mi-a spus să îmi pun ceapa în pâmânt. ..Eu încercam să-i explic că am de muncit și la calculator, că așa ne căștigăm noi banii… Mi-a spus clar și răspicat: ,,Stai o zi, doua la calculator da-apoi termini și pune-ți în grădină.,,

Să-mi trăiești prietenă dragă!

Am mers cu ea în grădină să dezvelim melegarul de placaje. Deodată auzim vocea soțului ei (un om la fel de minunat): ,,Muiere te-ai mutat acolo?,, (venise de 10 minute).

Am zâmbit cu toată inima.

În timp ce pășeam pe cărare, în urma ei, am întrbat: ,,Oare când va fi soare?,,

,,Când îl dă Dumnezeu!,, mi-a răspuns cu un zâmbet care m-a asigurat că toate vin când le dă Dumnezeu.

Prietena mea îmi spune adesea că își pregătește valiza de plecat Dincolo…că se apropie tot mai tare pentru ea ziua aceea. Eu port o rugăciune tainică…Să mi-o mai lase Dumnezeu ani mulți pe această prietenă dragă.