De cand am plecat la sat viata noastra s-a schimbat putin.
Uneori imi pare ca dintotdeaua am trait acolo si dintotdeauna am privit cum se scurge toamna o data cu frunzele ruginite…ca sa se poata vedea dealurile si casele din departare.
Parca dintotdeauna am asteptat iarna la poalele unui deal pietros..parca dintotdeauna am intampinat acolo Craciunul.
Acum sunt la oras ..si am adus cateva imagini de la sat, la sfarsit de toamna.
si eu locuiesk la sat si sa sti ca e chiar mijto….mai ales vara…cand ne strangem toti la banca …e fff tare:X:X:X:X
ApreciazăApreciază
vesnicia s-a nascut la sat…si nu oriunde eu cred ca in satele unde se vorbeste dulce grai ardelenesc 🙂
ApreciazăApreciază