Un BLOG pe care va provoc sa-l urmariti…

Azi am primit un mare dar prin intermediul internetului. O persoana aproape necunoscuta m-a abordat. Cred ca nici nu stie ce mare bine mi-a facut recomandandu-mi un BLOG….

Ca orice om normal imi propun cateva lucruri pentru acest an nou. Vreau sa citesc despre dragoste, iertare, indurare…vreau sa le invat, sa le cer, sa lupt pentru ele. Vreau sa port fata senina si sa fiu multumita, sa nu ma razvratesc, sa judec mai putin, sa ma compar mai putin, sa caut ce e mai bun in om, sa-l apreciez, sa-l incurajez…Vreau ca cei ce ies pe poarta mea sa plece cu un gram mai bogati de iubire, de vindecare.

In ultimele luni am citit mult despre complexitatea omului. Am inteles foarte foarte clar ca nu ajuta sa mancam sanatos, sa traim la tara, sa respiram aer curat, sa facem miscare. Viata noastra e mai mult de atat. In vindecarea noastra e nevoie de iubire, iertare, bunatate, ingaduinta, de un suflet si un chip senin, bucuros, multumit. Trebuie sa ucidem imbufnarea, judecata aproapelui, vorbirea de rau, gandul ca noi suntem mai buni, sa ne rezolvam conflictele, sa traim in armonie cu ceea ce a creat Dumnezeu: natura, fiintele vii, cu aproapele nostru.

Vreau sa promovez simplitatea, naturalul, dragostea si lumina in acest 2015 si sa cred ca Dumnezeu imi poarta de grija atat in lucrurile mici cat si in cele mari…asa cum mi-a dovedit-o de nenumarate ori.

Avand aceste ganduri in mine am descoperit pe acest Blog pe care vreau sa il impart cu voi o bogatie de cuvinte imbracate in lumina. E un loc din care pleci incarcat, motivat sa iubesti, sa-ti pese, sa asculti, sa te risipesti de dragul iubirii si sa luminezi asa cum iti cere Isus. E un loc de unde inveti fara sa stii cum sa fii bland…

E blogul unui monah:  https://hrisostomfilipescu.wordpress.com

dscn08412

  „-Din postările dvs., se observă o mare deschidere pentru oameni și o mai puțină râvnă spre criticism, spirit justițiar și fundamentalism. Cum putem depăși barierele dintre noi și cum putem trece peste diferențele, cele multe, dintre noi, oamenii? Cum ați reușit dvs să construiți poduri de dragoste față de toți, fie ei ortodocși, catolici sau protestanți?

Am avut şi eu o etapă a vieţii în care am avut mintea şi sufletul învelit în spirit de justiţie, însă am observat că sunt momente în viaţă în care poţi muri cu adevărul în dinţi şi dreptatea în mână. Probabil aveam şi eu programele mele după care acţionam. Am înţeles atunci că este nevoie să îmi jertfesc toate de dragul păcii şi concordiei. Că nu îmi ridică nimeni statui pe un mormânt pecetluit cu reguli aplicate. Că întotdeauna există interpretări şi interpretări ale faptelor… Avem nevoie de iubire, de a înţelege rana şi cel ce răneşte, nu de a o adânci. De a privi în spatele rănii la bagajul ce îl poartă după dânsul omul respectiv. Să fie dragoste! Există bunătate, evlavie, har în fiecare om. Caută-le!

Îmi este foarte drag omul, icoana lui Dumnezeu. Iubesc toți oamenii deopotrivă și învăț să văd lumina din viața fiecăruia. Intru în logica lui Hristos. Mereu mă întreb ce ar face Hristos în locul meu în acea situație? Ar așeza bolovani pe spatele celui căzut la podea sau ar ridica, mângâia, ierta cu bunătate, blândeţe, compasiune? Diferențele sunt doar mentale, în iubire nu există diferențe. Dragostea nu are nevoie de subtitrare sau de dicționar. Are aceeași aromă și gust pe întreg pământul. În fața lui Dumnezeu nu există albi sau negri, români sau greci, slabi sau grași, deștepți sau proști, bogați sau săraci, vrednici sau nevrednici, crocanţi sau pufoşi, sau alte categorii,  la El sunt cu toții suflete. Și un singur suflet dacă pierde, nici îngerii nu îi sunt consolare. Așa că rânduiește la fiecare drumul, ritmul, timpul, momentul său… Hristos nu pune niciodată etichete pe nimeni. Nici noi nu avem nevoie de a arunca nici măcar cu piatra privirii spre celălalt, ci avem nevoie să scoatem chiar şi nisipul de pe mâinile sufletului. Omul are nevoie să fie atins atât de gingaş cu dragoste! Dacă noi oferim iubire şi iertare la tot pasul, de restul se îngrijeşte Dumnezeu. Eu nu cunosc un Hristos grec, rus, român, sârb, bulgar, englez, francez, arab, chinez… Hristos este totul. Crucea de pe Golgota a fost pentru toţi, la fel şi învierea. Hristos înseamnă întreaga omenire. Să nu transformăm teologia în filozofie, ideologie, poezie.  Duhul sfânt să atingă inima noastră, nu doar mintea. Ştiinţa teologică versus sfinţenia vieţii.”

Pe blog veti gasi adevarate comori sufletesti…

2 gânduri despre „Un BLOG pe care va provoc sa-l urmariti…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s