E februarie la noi în sat…frumusețea colindă ulițele sufletelor noastre când îi dăm voie

 „Puii de leu duc lipsă, și li-i foame, dar cei ce cauta pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine.

Veniți, fiilor, și ascultați-mă căci vă voi învăța frica de Domnul.

Cine este omul care dorește viața, și vrea să aibă parte de zile fericite?

Ferește-ți limba de rău, și buzele de cuvinte înșelătoare!

Depărtează-te de rău, și fă binele,

Caută pacea, și aleargă după ea!

Ochii Domnului sunt peste cei fără prihană, și urechile Lui iau aminte la strigătele lor.”

b11

 

E o dimineață îmbrăcată în soare. Deschid ușa casei și păsările ce se hrănesc cu miez de pâine din zăpadă se ridică și zboară. Închid ochii și las clipa să pășească prin mine.

Am pornit prin ogradă, către toaleta. Pisica alearga bucuroasă după mine. Câinele vecinilor vine și el spre mine. Din depărtare se aude liniștea. Ar părea că vine din altă lume.

Închid ochii din nou și rămân să mă mângâie soarele. Din când în când se lovește de timpanele mele cotcodăcitul găinilor. În el e parcă cuprinsă toată copilăria mea. De la acel cotcodăcit încep să țes în mine copilăria petrecută la țară.

De data aceasta nu îmi e teamă că se tremină vacantă și trebuie să mă întorc la oraș. Nu îmi e teamă de diminețile aglomerate, de claxoane și poluare, de oameni grăbiți, de gălăgie.

Stau clipe multe în zăpadă și mă bucur și mulțumesc. Uitasem cum e să-ți fie viața rugăciune.

b14

….

După câteva săptămâni aglomerate mi-am regândit strategia în a trăi bucuroasă și mulțumită, cu cât mai puțin stres. Întotdeauna când nu sunt mulțumită  – de mine, de bucuria din inima mea, de mulțumirea mea – schimb planul. Dacă nu sunt mulțumită, dacă viața nu e bucurie și frumusețe ceva fac greșit. Atunci trebuie luată o foaie de hârtie și regândit planul.

De data aceasta mi-a venit în ajutor cartea “O mie de daruri”. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că drumul meu prin lume e păzit de El. Și dacă se întâmplă să mă abat pentru o vreme de la Drumul Frumos, El îmi vine în ajutor: cu un gând pus în mintea unei prietene, cu o predică auzită în biserica noastră, cu o carte, cu un cântec de pasăre, cu un râs de copil, cu un joc de pisică…

Eu îmi las lacrima lângă un fragment citit chiar azi în cartea amintită mai sus. Câteodată cuvintele altcuiva te descriu mai bine decât porpriile-ți cuvinte..

82

“Am alergat fiindcă dorul meu de frumusețe seamănă cu o manie: o femeie care pleacă de la masă și aleargă după lună, cu șorțul pe ea. Nu cumva atunci când sufletul se tulbură și se frământă, e fiindcă nu găsește frumusețe? Ciudat – nici măcar nu-mi dădusem seama că mi-e dor de Frumusețe până n-am alergat după lună. Ziua de azi a fost aproape strivită de povara vaselor, a aglomerației, a mulțimii de rechizite de-ale copiilor…

Luna cea grea de Gloria lui Dumnezeu, înălțându-se pe cer, îmi umple privirea. Stau îngenuncheată, dorindu-mi să pricep cum poate o rocă suspendată în spațiu să lumineze atât de diafan. Frumusețea aceasta nu e naturală, nu vine numai din natură. Nu e doar formă și culoare, ci e și ,,marginea strălucitoare a veșmintelor lui Dumnezeu,,. Frumusețea e vocea care ne cheamă neîncetat să privim, să dorim…Când o vedem, știm până în măduva oaselor, chiar dacă nu  avem cuvinte să o spunem: Cineva e în spatele ei, în ea. Frumusețea e o Persoană și această Persoană e împlinirea noastră. ”

……………………………………………………………………………………………………………………………………….

Să vă spun despre acest februarie alb și nins de culori, de chipuri, de suflete frumoase.

L-am început lângă oameni ce poartă visul de a se muta la țară. Cu toții credem că pentru a ne fi și mai bine avem nevoie de o mică comunitate, de apropiere…

Pentru vise împlinite se cere muncă, răbdare, credință…
b1 b2 b3

În albul zăpezii animalele sunt mai clare. Cum? Cum să rămâi nemișcat? Cum să ai inima piatră când stai cu ochii larg deschiși?

b6 b7

Când se face seară se luminează chipul în lumina focului de lemne…b8

și e Viață!
b9 b10

Pentru că din vise ieșit te îmbraci din nou cu frumusețe.b12 b13 b15 b16

Și căutând să vezi FRUMUSEȚEA lumii, o vei vedea:

…în urmele șoarecilor ce au ros porumbul și nucile
b17

…în gheața din ligheanul portocaliu (gheața…rămășița de apă lăsată de Hari)290

…în bucata de cer albastru pictată cu nori de iarnă293

…în chipul copilului ce încă doarme (în timp ce eu îl aștept să-mi spună: ,,M-am trezit! Bună dimineața!,,)297

…în mâinile soțului meu, mâini ce așează lemnele în sobă și aprinde prima scânteie a zilei300

…în creațiile micuțului meu
302 304 306

…în culorile fructelor309

…în decupajele timpului nostru sub soare310

…în timpul ce poate fi organizat cu înțelepciune312

…în semințele de dovleac ce își așteaptă primăvara și pâmăntul negru sub care vor exploda din prea multa lor iubire pentru noi …pentru ca iarna ce vine să putem mânca dovleac copt pe plită317

…în jucăriile înșirate prin casă318

…în pisica noastră jucăușă 322

…în deșteptarea și uimirea …în bucuria de a trăi ce răsare pe chip în fiecare dimineață328 336 366 369

…în timpul lor…

și în toate terapiile și leacurile lăsate de Dumnezeu..

așa cum e mersul desculț prin rouă și prin zăpadă…

384 387 393

…în literele scrise de Rafael

,,- Rafael, ce ai vrea să mănânci azi?

-Mami, acum îți scriu ce vreau să mânânc!,,396 402 403

…în animale și în viața cu ele417 423 427

…în umbre433

…în păsări ce vin și îmi cântă

(ușa casei stă adesea deschisă și la -5 grade pentru că eu sunt fericită să gătesc cu mâinile reci, dar ascultând vântul și zăpada care se topește, și caii ce trec pe drum…)444

…în copiii ce vin la noi în ogradă463 467 485

 

,,Soarele lunecă pe semne de răni demult vindecate.

Palma mea ține lumină.,,

(O mie de daruri – Ann Voskamp)472

5 gânduri despre „E februarie la noi în sat…frumusețea colindă ulițele sufletelor noastre când îi dăm voie

  1. Ce profesie ai, Andreea? Ai afirmat ca „se termina vacanta si trebuie sa te intorci la oras”. Lucrezi si tu in invatamant? La voi in sat sunt case de vanzare? Imi doresc sa ma stabilesc la tara si sa fiu inconjurata de oameni frumosi cu suflete mari.

    Mihaela

    Apreciază

    1. Eu am facut asistenta sociala, dar nu am profesat. Sunt casnica, creez tot felul de lucruri si faclucruri de acasa, dar nu am un loc de munca. Cand am afirmat ca ce termina vacanta ma refeream la perioada copilariei mele la tara…in care imi era teama ca inceperea scolii si de abandonul lucrurilor frumoase. Sunt case de vanzare la noi in sat. Chiar ieri am vorbit cu proprietarul uneia. Poti sa ma suni la 0743075724 sa iti dau mai multe detalii. 🙂 Tu c ce te ocupi? Si noi vrem oameni frumosi aici, oameni cu care sa zidim o mica comunitate si sa repopulam satul cu bucurie, copii, viata, credinta…

      Apreciază

  2. Andreea frumoasa frumoaselor ….
    da, frumusetea e peste tot. trebuie doar sa iti deschizi sufletul sa o vezi
    asa ma bucur si eu in drum spre servici de fiecare curte cu flori, de pasari, de miresmele diminetii, de campul de porumb

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s