(imaginea va fi parte dintr-un proiect, nu sunt toți copiii noștri, deși vă mărturisesc că tare mi-ar plăcea)
Fac curat prin casă și în suflet. Spăl rufele muradare în mașină. Nu am putere să spăl cu mâinile așternuturi și haine groase.
Păcatele, nici pe acestea nu le pot spăla …sunt grele și lipite strâns de mine. Pentru ele a trebuit să moară Fiul lui Dumnezeu, pentru ele a fost crucificat și pironit în cuie. A luat asupra Lui durerea dezlipirii de fărădelegi și mie mi-a dat pacea.
Ziua seamănă cu un început de primăvară care leagănă hainele mele în vânt și soare. În casa noastră oameni mulți. În mine…o alarmă:
,,Nu pot trăi oricum, nu! nu la întâmplare! Când Cineva a murit pentru vorbele și gesturile mele. Mărturisesc prin viața mea despre iubirea Acestuia? Port recunoștiința în fapte?”
Prin felul în care deschid ușa sau așez hrana pe masă, prin ce le spun celor ce vin, prin cum privesc la pruncul și la soțul meu despre ce mărturisesc?
Această săptămână e dedicată familiei. În lume, un fel de revoluție. Dar în mine?
Atârn dorința mea de Cer:
,,O, Tată drag, pictează Tu în noi,
pictează cu Lumină!
Și fă din cei din casa mea
biserica Ta.
…și-ncepe, rogu-Te , cu mine.”
……………………………
,,Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Și după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să fie supuse bărbaților lor în toate lucrurile.
Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, după ce a curățat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană.Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta se iubește pe sine însuși.
Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui.
„De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup.”
Taina aceasta este mare – (vorbesc despre Hristos și despre Biserică). –
Încolo, fiecare din voi să-și iubească nevasta ca pe sine; și nevasta să se teamă de bărbat.
Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept.
„Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință – „ca să fii fericit și să trăiești multă vreme pe pământ.”
(BIBLIA)
Andreea Stanciu 
Lasă un răspuns