Dragul meu…Efraim

Iată că acum știm cu toții că ești băiat.

Inima mea știa de multă vreme acest lucru…

Să știi drag prunc că Dumnezeu are un mod tainic prin care vorbește inimii de mamă…dacă nu aș fi auzit vorbele Lui aș fi fost nimicită de vorbele oamenilor, de părerile lor, de temerile lor. Vorbele Lui mă ridică, mă vindecă, mă alină…. Vorbele Lui ți-au fost și ție leagănul liniștit în aceste luni.

Da, numele tău e Efraim.

Am vrut să alegem un nume cu semnificație pentru tine, conștienți de faptul că vom rosti numele tău de mii de ori…cuvintele rostite au putere asupra noastră. De-am știi asta, noi oamenii, am avea mai multă grijă atunci când rostim.

Numele tău e legat de rodire.

Efraim = rodnic

Prunc drag, să aduci rod pentru Împărăția de Lumină, să fii rodnic în cele cerești, să fii ca un pom, unul sădit lângă apă:

„Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se oprește pe calea celor păcătoși și nu se așază pe scaunul celor batjocoritori!

Ci își găsește plăcerea în Legea Domnului, și zi și noapte cugeta la Legea Lui!

El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care iși dă rodul la vremea lui și ale cărui frunze nu se veștejesc: tot ce începe, duce la bun sfârșit.”

Efraim, să cauți pe Dumnezeu cu toată viața ta și să lipești Cuvintele Lui de inima ta. Să le lași să fie izvorul faptelor tale.

Ești un copil puternic! Primele bătăi ale inimii tale, ajunse la urechile mele, au fost însoțite  de certitudinea că ești puternic, că ești irepetabil, că ești o minune, că ai fost plămădit fără greșeală de Dumnezeu în pântecul meu.

De ochii mei ești încă ascuns, dar ochii LUI nu au clipit niciodată în procesul modelării tale. Dacă nu aș știi cum e Dumnezeu m-aș prăbuși sub cuvinte rostite de om…

Ești încă în mine. Peste puțină vreme vei fi în afara mea. Atunci voi atinge cu mâinile mele mădularele tale și voi mângâia cu privirea chipul tău. Acum pot doar să-mi imaginez cum va fi si brusc ochii mi se fac izvoare.

Copiii mei dragi…minunile mele irepetabile…

Ce binecuvântată mă simt! Ce privilegiu fără seamăn e acesta: de a fi mamă de veșnicii.

Efraim…bucuria și nerăbdarea lui Rafael, profunzimea rugăciunilor lui pentru tine, cuvintele pe care le rostește la marginea pântecului meu, în apropierea urechilor tale sunt TOATE leacuri. Dumnezeu aduce tămăduire vieții mele prin fratele tău mai mare.

Abia aștept să văd ce va modela Dumnezeu prin tine la ființa mea.

Te iubesc,

așteptându-te cu emoție.

PS: acum hai să ascultăm ceva…:)

„Eu mă las în grija TA.

…

Ești nădejdea mea!”