Geamurile sunt închise.
Nu pot auzi de data aceasta corul păsărilor, dar pot auzi silabele rostite de pruncul meu cel mic. Sunt amestecate, încâlcite, dar sunt rostiri ce își au izvor în inimă. Într-o zi vor fi rostiri clare.
Efraim, acest copil e un miracol sădit în pântecul meu…
Din acel punct ți-ai început viața, Efraim.
Nu pot uita ziua nașterii tale. E gravată în miezul ființei mele.
Știu cum mirosea vântul, cum dansa soarele cu norii, știu cum cântau păsările, cum Andra(un miel pe atunci) păștea pe sunetul unui instrument pe care Rafael îl ținea în mână. Știu cum Hari se gita și simțea durerea mea, cum pe chipurile liniștite din jurul meu se citea așteptarea și bucuria.
Ce zi mare și lungă a fost acea zi a venirii tale.
Mi se despărțeau oasele și gemeam de durere, mi se mutau țesuturile, mă spinteca greul prin toate celulele…dar atât de lin mă mângâia Soarele și așa firav îmi pansa Dumnezeu rănile. În pauzele scurte simțeam Mâinile cum trec prin locurile îndurerate. A fost o sfântă aventură venirea ta. Fiorii ei revin de fiecare dată când mă gândesc la e.
În acea zi Cerul avea miros.
În acea zi păsărilor li s-a poruncit să-mi cânte mie…mie, celei ce dorea să nască, să te nască prin durere, să știe că te-a simțit cum cobori, cum dezlipești, cum vei plânge că am reușit. Să simt biruința unei lupte pe care am purtat-o timp de 7 ani în mine.
…Și am reușit. Nu pentru că suntem noi puternici ci pentru că Dumnezeu e nespus de bun.
Un AN cu tine.
Cred că e cel mai greu an trăi până acum, cel mai intens, cu oboseală extremă și gânduri stricate…dar ah! Ah ce an sfânt!
Câte căderi pe genunchi, câte strigăte disperate, câte întrebări, câte lacrimi strânse de Dumnezeu în palme!
Nu-i mic lucru că pot declara că anul acesta a fost o continuare a aventurii începute în 27 aprilie 2017 și că prin tine Dumnezeu mă redefinește.
Redefinirea e un proces…
Iar eu, mama ta, sunt un ocean de fericire când mă gândesc la tine.
Te iubesc fără să pot pune în litere iubirea ce o am pentru tine.
Veșnicie dragă,
La mulți ani!
întru sfințire
Andreea Stanciu 
Lasă un răspuns