Filă de jurnal – o zi de iarnă la țară

„Nimeni să nu-și caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia.”

Biblia

Celulele gândului îmi sunt îmbibate cu aceste cuvinte…vii și lucrătoare.

Am adormit fredonându-le în timp ce vegheam la somnul neliniștit, cuprins de durere, al fetiței mele; în timp ce am pus în tigaia cea veghe un pumn plin cu boabe de pop corn ca să-i bucur pe băieți.

Iar peste noapte, trezită din somn ca să alăptez le-am auzit din nou.

Au coborât din inima Tatălui meu până în adâncul meu și mi-au fost sprijin în orele grele ale dimineții, atunci când ritmul amețitor produce confuzie și când firea urlă tare să i se împlinească voia și folosul ei.

Aceste cuvinte au sprijinit mâinile mele și au mângâiat cu liniște țesuturile nevăzute ale ființei mele.

E zi de decembrie. Pisica e cuibărită în perna de lână de lângă ușa de la terasă. Luminile colorate din jurul săculeților de advent răspândesc bucurie în camera de zi.

Oile s-au întors în grajd după luni multe în care au lipsit. Mustește viața în toate colțurile universului meu.

E asa cum visam odată că arată adevărata viață aici pe pământ: cu copiii împrejurul mesei, cu animale în ogradă, cu colinde și lumini și în mijlocul tuturor Dumnezeu.

Ritmul cu care viața mi-a fost împodobită a fost altul decât cel planificat de mine, decât cursul pe care l-aș fi dictat eu. Creatorul mea a orchestrat însă cu măiestrie munții și văile și gândurile pe care le are El sunt întotdeauna mai bune decât cele pe care le alcătuiesc eu și care sunt piedică adevăratei deveniri.

Pisica se apropie torcând de mine.

În sobă trosnet de lemn uscat.

Ziua aceasta a fost o zi bună!

A fost sprijinită pe rugăciune. Rugăciunea nu mai lasă loc temerilor, îndoielile, revoltei. Privită de afară, de după ferestrele mari ar părea că cea de ieri. Văzută din mine, e dintre zilele cu har pentru că am stat trează și am vegheat abandonând controlul în rugaciuni și am găsit odihnă: în Dumnezeu. Sarcinile mi-au fost ușoare și inima toată pictată în culorile păcii.


„Atunci când omul învață să mulțumească, învață să descopere lucrarea lui Dumnezeu în viața lui de fiecare zi, viața lui devine rugăciune.” (Revista Familia Ortodoxă)

Un gând despre „Filă de jurnal – o zi de iarnă la țară

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s