Iată că am venit până la marginea mării ca să reaud liniștea Ta și
să mă lipesc cu inima mea de inima Ta. Citește în continuare „Scrisoare. Tatălui Ceresc…”
”Biserica în luptă cu noul drog … ” (atenție la imagini și limbaj … + 18)
Sursă: ”Biserica în luptă cu noul drog … ” (atenție la imagini și limbaj … + 18)
Partajează asta:
ANUNȚ! MIERE…MIERE DIN MOLDOVA LA CLUJ :)
Prietenii noștri dragi, Dragoș, Cristina și cei 3 copii ai lor vor porni prin țară să vândă mierea lor minunată.
Povestea lor am scris-o acum ceva timp pe blogul nostru cu fotografii. Vă invit să-i cunoașteți.
http://silenceofphotography.com/o-familie-dintr-un-sat-prin-care-zboara-porumbei/
Între timp în casa lor s-a mai născut o veșnicie. Citește în continuare „ANUNȚ! MIERE…MIERE DIN MOLDOVA LA CLUJ :)”
Partajează asta:
„Dacă dragoste nu e, NIMIC nu e…”
UN ARTICOL DEDICAT PRIETENILOR MEI DRAGI (GRUPUL TERAPEUTIC)
IUBIREA LOR MĂ VINDECĂ.
Suntem goi.
Ne-a golit mândria,
invidia,
bârfa,
competiția afirmării de sine.
Ne-a golit superficialitatea,
egoismul.
Ne-au golit diplomele
și avuțiile. Citește în continuare „„Dacă dragoste nu e, NIMIC nu e…””
Partajează asta:
Răni vindecate
(foto: http://treearcade.com/portfolio/familia-stanciu-viata-la-sat )
Rănile toate le vindecă Dumnezeu.
Nu timpul…
Nici oamenii…
Întotdeauna Dumnezeu.
Pentru că Dumnezeu este DRAGOSTE.
O Dragoste jertfitoare…întinsă pe o cruce. Citește în continuare „Răni vindecate”
Partajează asta:
Suntem bogați…
(foto: TREE ARCADE)
când împărțim clipele și viața noastră cu alții…
suntem bogați când bucata de pâine o rupem în două și o lăsăm să plece spre alții…
suntem bogați când realizăm că timpul nostru nu e al nostru…ci e un dar de la Dumnezeu pe care noi îl administrăm… Citește în continuare „Suntem bogați…”
Partajează asta:
Scrisoare adresată unui copil…martir al un sistem bolnav
Dragul meu copil,
tu locuiești azi în Cer, acolo unde nu e nici plâns nici durere, acolo unde Dumnezeu e în toate. Acolo unde te scalzi în Dragoste și nu ai nici o teamă, nici una….
Știu că cei de acolo pot să vadă suferința celor ce încă locuiesc pământul, pot să vadă ceea ce noi pământenii încă nu putem. Pentru mine ești unul dintre sfinți. Port icoana ta în portmoneu de 5 ani. A fost o vreme când am vrut să fac din ea armă, ca să nimicesc pe cei ce te-au ucis în pântecul meu, dar cred că tu ai trimis spre mine energia iertării și cred că tu i-ai iertat și ai uitat tot și am ales și eu să iert, dar de uitat nu voi uita niciodată, decât Dincolo. Rănile s-au închis, dar au rămas urme….așa cum au rămas și în palmele Mântuitorului meu după răstignire.
Citește în continuare „Scrisoare adresată unui copil…martir al un sistem bolnav”
Partajează asta:
Lecții pe un drum nou (2)
O altă zi de vară.
Un îndemn….să scriu.
De când m-am mutat în casa cea nouă, de când sunt înconjurată de atâta frumos, de când Efraim s-a născut și petrec multe clipe cu oameni din toată lumea simt cum trăiri multe se adună în mine ca să fie scrise și trimise spre voi. Lecțiile prețioase pe care le primesc de la alte ființe se cer a fi dăruite și altora…pentru că hai să recunoaștem că toți avem răni, boli, întrebări, neputințe. Citește în continuare „Lecții pe un drum nou (2)”
Partajează asta:
Garduri
Privesc deseori casa și ograda noastră. ele nu au garduri. I-am spus soțului meu că mi-ar plăcea să rămâna așa, fără granițe între noi și dealuri, între noi și toate animalele sălbatice care trec pe lângă noi: vulpi, iepuri, căprioare, veverițe. Gardul m-ar separa de frumusețea din jur.
Gardurile, delimitări…gardurile, separări…
Ne delimităm lucrurile ca mai apoi să facem asta și cu inima noastră, cu ființa noastră. Citește în continuare „Garduri”
Partajează asta:
Lecții… pe un drum nou (1)
Zi de vară…Întâia zi de vară.
Pe poteca sufletului meu e soare.
Răsăritul lui îmi unge ființa cu vindecare. În lumină ne vindecăm întotdeauna, dacă îi permitem să ne străpungă celulele cu blândețe și să înceapă să-și facă cuib în noi.
Da! pentru toate există vindecare. Azi nu mai încape îndoială în mine.
Cât despre frică, orice formă ar îmbrăca ea, e cea care ne îmbolnăvește, cea care ne face să trăim morți, să pășim fără să se miște inima, să privim fără să vedem cu adevărat, să fim închiși în trup ca într-un sicriu. Citește în continuare „Lecții… pe un drum nou (1)”
Partajează asta:
Despre nașterea ta, dragul meu Efraim…
…pentru că Dumnezeu își ține promisiunile…
Copil iubit,
e întâia scrisoare pe care o scriu inimii tale de când ai părăsit pântecul meu și respiri fără de ajutor aerul proaspăt ce ne înconjoară viața,
sunt primele rânduri scrise.
Alte câteva sute se comupun în fiecare zi…în inima mea.
(in timp ce citim …ascultam…) Citește în continuare „Despre nașterea ta, dragul meu Efraim…”
Partajează asta:
Ne-am mutat (o nouă etapă, o nouă aventură cu Dumnezeu)
Acum trei ani, într-o zi de aprilie, am pornit la o plimbare. Auzisem că undeva pe deal există un teren de vânzare. Mergând spre acesta am trecut printr-o altă grădină, care nu era de vânzare, dar care a avut o putere extraordinară de a capta inimile noastre. Energia acelui loc a pătruns în celulele noastre și nu ne-a dat voie să plecăm fără să provoace să visăm.
Vreau să mă întorc prin imagini în urmă…să merg pe urme înapoi cu trei ani, exact 3 ani. Citește în continuare „Ne-am mutat (o nouă etapă, o nouă aventură cu Dumnezeu)”
Partajează asta:
Rătăcire
Ni s-au rătăcit gândurile pe cărarea poftelor de lume. Inima le ia urma …și iată că deși vorbim despre Dumnezeu nu am mai stat de multă vreme să ascultăm ce are să ne spună.
Pășim din inerție. Le luăm pe toate ca bune fără să adăugăm un semn de întrebare traseului nostru. Oare mai suntem pe calea veșniciei? Oare ceea ce rostim și facem vine din apropierea inimii noastre de Dumnezeu sau din firea noastră îmbibată cu pământ? Citește în continuare „Rătăcire”
Partajează asta:
Dragul meu…Efraim
Iată că acum știm cu toții că ești băiat.
Inima mea știa de multă vreme acest lucru…
Să știi drag prunc că Dumnezeu are un mod tainic prin care vorbește inimii de mamă…dacă nu aș fi auzit vorbele Lui aș fi fost nimicită de vorbele oamenilor, de părerile lor, de temerile lor. Vorbele Lui mă ridică, mă vindecă, mă alină…. Vorbele Lui ți-au fost și ție leagănul liniștit în aceste luni.
Da, numele tău e Efraim.
Am vrut să alegem un nume cu semnificație pentru tine, conștienți de faptul că vom rosti numele tău de mii de ori…cuvintele rostite au putere asupra noastră. De-am știi asta, noi oamenii, am avea mai multă grijă atunci când rostim.
Numele tău e legat de rodire.
Efraim = rodnic
Citește în continuare „Dragul meu…Efraim”
Partajează asta:
Casa de oaspeți ISIHIA (noutăți)
Copleșită…de-atâta minune ce vine de la Dumnezeu spre noi…
Privesc în urmă. Mă zăresc în bucătăria primei case de la țară în care am locuit. Cu mâinile ude curățam vasele adunate în chiuvetă.
Citește în continuare „Casa de oaspeți ISIHIA (noutăți)”
Partajează asta:
Neiertarea
„Cum v-a iertat Hristos, așa iertați-vă și voi.”
Coloseni 3:13
Când nu iert sunt greu apăsată, celulă cu celulă viața mi-e contaminată cu neliniște.
Neiertarea mă doare mai tare decât răul provocat de cineva vieții mele. Citește în continuare „Neiertarea”
Partajează asta:
De ce post de facebook?
Noi, oamenii…hoinari prin lume, uituci totodată, crezând că aceasta ne e ultima destinație.
Ne desprindem de Dumnezeu căutânt să construim legi noi, potrivite voii noastre. Suntem tot mai singuri, greu apăsați, epuizați. Ni se confirmă de propriile stări că lumea cu toate ale ei e un refugiu înșelător, incapabil să împlinească ființa umană. Agățați de ea ridicăm bariere care ne împiedică să mai ajungem la ceea ce împlinește cu adevărat viața noastră.
Mergem orbi înainte. Nu mai putem vedea Sensul.
Gustăm din multe devenind dependenți de senzații trecătoare, ne îmbuibăm cu informații nefolositoare și mai apoi inimile noastre scuipă întuneric încercând să elibereze apăsarea și disconfortul. Ochii își abandonează lumina treptat captând și împărțind celulelor invidie, mândrie, nemulțumire, judecată. Citește în continuare „De ce post de facebook?”
Partajează asta:
Zile scumpe, zile prețioase
nu v-aș da pentru nimic…
Chipul pruncului nostru, întâiului născut, stă pictat cu lumină sub ochii mei, dimineață după dimineață. Obrajii lui sunt înviorați de dezmierdările mele. Întâmpinăm ziua împreună rostind amortiț dar cu nădejde câte o rugăciune. Citește în continuare „Zile scumpe, zile prețioase”
Partajează asta:
Drag prunc ce crești…în mine
Mi se scaldă toată inima în bucurie când am gândul la tine.
Iată că am parcurs împreună până acum 27 de săptămâni, 27 de săptămâni de minuni în lanț.
Erai asemeni unui bob de mac și acum greutatea ta ajunge în jurul unui kilogram. Această minune nu găsește cuvinte…să se scrie. Alcătuirea ei e un cumul de iubire venită direct de la Dumnezeu, vărsată strop cu strop în cupa inimii mele, e mângâierea unor răni adânci ce au aparținut trecutului meu și totodată vindecare. Citește în continuare „Drag prunc ce crești…în mine”
Partajează asta:
În sat la noi a nins cu bucurie
(Scurt rezumat al unui an bogat)
Când bucuria se așterne în inimi de om ea preschimbă structura casei sufletești. Trupul devine mai ușor, iar gândurile nu mai sunt sugrumate în temeri. Atunci pășești mai sigur prin propria ta poveste fără să fi robul unui trecut îndepărat ori al unui viitor visat.
De ce să nu ne reamintim că singurul timp ce-l avem e cel prezent?
Azi… o filă a poveștii dintr-un sat ce părea uitat.
Citește în continuare „În sat la noi a nins cu bucurie”
Partajează asta:
Săptămâna 5 (din cugetele inimii mele)
Cald în inima mea, cald de bucurie!
Pruncul din mine se mișcă prin mine. Mișcările lui vin spre a întâlni degetele mele care se plimbă pe pielea întinsă. Vine spre ele ca și cum ar fi strigat, ca și cum l-aș chema pe nume spre a-l îmbrățișa cu bucuria ce s-a strâns în mine de mai bine de 5 luni, vine să-i cânt cu iubire despre cum a apărut el în mine, despre cât de mult înseamnă pentru noi viața lui. Citește în continuare „Săptămâna 5 (din cugetele inimii mele)”
Partajează asta:
Săptămâna 4 (din cugetele inimii mele)
Mi-e dragă lumina și mi-e drag să scriu despre ea.
Mă simt îndrăgostită de razele soarelui care pătrund în camera noastră și traverseză într-un dans fantastic prin frumul tămâii. Ele duc inima mea pe potecile începutului ei.
Azi aș vrea să las doar câteva înșiruiri de litere și mult loc gândurilor voastre.
Voi știți că celulele noastre conțin lumină? Citește în continuare „Săptămâna 4 (din cugetele inimii mele)”
Partajează asta:
Albume foto „despre iarnă”
Aceste albume sunt plămădite într-o cameră a unei case dintr-un sat.
În cameră e cald, căci o sobă de taracotă stă în colțul ei. În sobă lemnele ard cu trosnet.
Pereții au absorbit mirosul tămâii și ecoul colindelor.
Inima mea se bucură și pe acest ritm mâinilor li se dictează următorul pas.
(pentru detalii sau comenzi las adresa mea: andreea_only_a_soul@yahoo.com)
Album „Casa gândurilor mele” (indisponibil)
dimensiune A4, preț 85 lei
Album „Iarnă într-un sat” (indisponibil) Citește în continuare „Albume foto „despre iarnă””
Partajează asta:
Săptămâna 3 (din cugetele inimii mele)
Iată că a sosit iar vremea despletirii gândurilor mele. Cu zecile stau încâlcite prin mine, amestecându-și conținuturile și tînjind după o ordine care să le statornicească.
Azi am decis să-i scriu unui copil, locuitor al tărâmului de sub soare. Îi scriu pentru că îl iubesc, pentru că e întâia floare a iubirii noastre, un canal prin care Harul lui Dumnezeu mă modelează zi după zi.
E o pagină a jurnalului meu pentru el, o altă îmbrățișare dăruită inimii lui veșnice și totodată dăruită inimilor de om care caută.
Citește în continuare „Săptămâna 3 (din cugetele inimii mele)”
Partajează asta:
Săptămâna 2 (din cugetele inimii mele)
E seară.
În camera noastră e cald. Miroase a copilărie, a propria-mi copilărie. Acel timp în care nu purtam haina groasă a grijilor și îmi scăldam inima în bucurie, o bucurie căruia nu-i vedeam marginile.
Cu vremea am pierdut acest obicei pentru că am exersat sute de mii de clipe: teama, neîncrederea, obsesia de a controla. Acum reînvăț ceea ce odată aveam.
E Postul Crăciunului. Toate colindele ce se strecoară în mine și merg spre pântecul meu îmi reamintesc continuu de nașterea Mîntuitorului meu și de Mama Lui, de cea care L-a purtat, cea căreia i-a gâdilat pântecul Dumnezeu. …așa cum mie îmi gâdile pântecul această veșnicie, cutremurându-mă. Țesuturile mele sunt atinse de o minune și eu…eu nu găsesc cuvinte ca să pictez tabloul ce există în mine. Citește în continuare „Săptămâna 2 (din cugetele inimii mele)”
Partajează asta:
Săptămâna 1 (din cugetele inimii mele)
Azi aveam în inimă gânduri. Am zis că le voi scrie…
Și mi-am propus mie un exercițiu pentru acest post: să scriu din cugetele inimii mele în fiecare săptămână a acestui post, să ating corzile ființei mele ca să vibreze spre voi din bunătățile lui Dumnezeu…bunătăți ce se revarsă din plin în viața noastră ascunsă într-un sat mic al acestei lumi mari.
Citește în continuare „Săptămâna 1 (din cugetele inimii mele)”
Partajează asta:
Viața noastră e purtată de inima lui Dumnezeu (toamnă colorată)
Nu am uitat de voi, nici de jurnalul meu deschis, nici de mesajele profunde ce mi-au fost trimise, de toate avânturile, de toate motivele de a continua să scriu…despre frumusețea Creatorului nostru.
De El, Cel ce mă inspiră neîncetat șoptind inimii mele dragoste fară măsură, iertare, pace… Citește în continuare „Viața noastră e purtată de inima lui Dumnezeu (toamnă colorată)”
Partajează asta:
Doamne drag,ce toamnă…ce toamnă!
În care Tu mă mângâi cu soare și din mine se topesc toate grijile,
se topesc temerile,
se topesc întrebările toate…
Și hrana ființei mele devine prezența Ta.
... Citește în continuare „Doamne drag,ce toamnă…ce toamnă!”
Partajează asta:
Hai să fim buni! Să fim o lumină…o lumină sa fim!
„Avva Veniamin, când avea să moară, a zis fiilor săi: acestea faceți și puteți și vă mântuiți. Totdeauna bucurați-vă, neîncetat vă rugați, pentru toate mulțumiți!
Același a zis: pe calea cea împărătească să umblați și milele să numărați și
să nu defaimați!” (Pateric)
S-ar părea că un val negru se plimbă pe deasupra noastră. E încărcat cu ură, cu mândrie, cu aroganță, cu bolovani grei aruncați spre suflete de om…și e atât de plin de putere încât s-ar părea că nu mai poate avea sfârșit. Citește în continuare „Hai să fim buni! Să fim o lumină…o lumină sa fim!”
Partajează asta:
O primă scrisoare…pentru inima ce bate în mine
Dragă inimă,
azi am văzut bătăile tale și ele au fost balsam pentru inima mea,
pentru rănile trecutului ei.
În mine s-au întipărit clar sunetele vieții tale. Ecoul lor îmi inundă timpanele.
Te iubesc. Citește în continuare „O primă scrisoare…pentru inima ce bate în mine”
Partajează asta:
Din nou…mamă
Poate că în gândurile mele această nouă realitate ar fi vrut să rămână taină, dar inima mă mână cu putere spre a scrie. Și o ascult.
Cum să taci? Cum să nu strigi cu litere că o nouă veșnicie crește în tine?
Cum să te faci că ești mut când toată ființa ta a primit în dar noi slove?…când în adânc de mine s-a suflat cu viață fără de sfârșit? când sunt iar mamă…pentru o nouă fărâmă ruptă din gândul lui Dumnezeu și așezată în mine? Citește în continuare „Din nou…mamă”
Partajează asta:
Lecţii culese în cămările inimii.
Se făcea că locuiam într-o casă cu festre mici, dar cu multă Lumină… Citește în continuare „Lecţii culese în cămările inimii.”
Partajează asta:
Nu mai ştim a trăi pentru Cer
De-atâta alergare prin lume,
de-atăta trudă după a fi şi a avea am pierdut simţurile noastre.
Nu! Nu mai ştim cum miroase Cerul…
Ne-am înconjurat cu atâtea lucruri pământeşti şi nu mai ştim cum e să stai cu inima deschisă ca să picure cu minuni bunul Dumnezeu. Am făcut din El un subiect al duminicilor şi refuzăm să ducem mântuirea ce ne-a fost dată mai departe . Citește în continuare „Nu mai ştim a trăi pentru Cer”
Partajează asta:
Dragă femeie…„ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui.”
Aceste rânduri sunt frământate de vreme lungă în inima mea. O oarecare teamă mi-a dat târcoale și ea a fost cauza amânării mele. Dar azi, când plouă, când din nori cad stropi mari m-am oprit și am simțtit că e vremea lor.
Azi scriu sufletului de femeie, scriu mamelor, adolescentelor, femeilor căsătorite și celor necăsătorite. Acesastă scriere își are izvor într-o durere ce o port. E într-un fel o scrisoare. Citește în continuare „Dragă femeie…„ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui.””
Partajează asta:
Gânduri despre o grădină
Dragii mei mi-e dor să scriu, să vorbesc despre minuni.
….
Viața noastră e într-un proces intens de schimbare. Cuibul mi-e în cutii și saci, iar sufletul încearcă să păstreze visele fără granițe.
Da, mai e o săptămână până la schimbarea cuibului în care viața ne-a devenit poveste. Și eu parcă am nevoie de timp în care să plâng tare. Să plâng de mulțumire pentru această etapă fără seamăn în lume, pentru toți vecinii noștri, pentru toate cărările și animalele din jur, pentru toți pomii … Să plâng… Citește în continuare „Gânduri despre o grădină”
Partajează asta:
Gânduri dintr-o cameră
Stau rezemată de peretele dinspre răsărit al camerei noastre. E peretele pe care cu mai bine de doi ani în urmă am desenat un copac. Pe atunci nu știam că îl voi găsi în mijlocul unui teren, pe un deal… și că va fi real, că va avea frunze verzi și umbră deasă. Acum știu. Citește în continuare „Gânduri dintr-o cameră”
Partajează asta:
Tabăra de homeschooling
Vă reamintesc celor interesați că din 8 iunie începe o nouă tabără de homeschooling.
Pentru detalii puteți sa imi scrieți la adresa andreea_only_a_soul@yahoo.com
Mai sunt locuri pentru corturi. Și noi vom fi tot cu cortul. 🙂
Pe siteul nostru găsiți fotografii din Tabăra de Homeschooling a anului trecut.
http://silenceofphotography.com/o-tabara-de-homeschooling/
Partajează asta:
Călătorie (partea 1)
Azi plouă.
Plouă lung și norii par a nu avea capăt, dar noi știm că au.
Pentru că „nu norul este veșnic/ci soarele-i acel Ce-nvinge si ramane stapan in urma el.”
Și cu acest gând adânc ne începem zilele și tot cu el ar fi bine să le sfârșim..
Dacă n-ar fi norii aceștia gri deasupra satului nu v-aș scrie pentru că sunt multe de făcut pe afară. Cei ce locuiesc la sat știu. Și aceasta poveste e despre un sat, ce se află în noi și unde liniștea inundă când Soarele cântă.
Călătoria ce va curge pe sub ochii voștri a fost atât de bogată în lucruri care nu pier, încât nu pot să o păstrez doar pentru noi, nu pot să o las să fie doar material de umplere al unui hard de plastic. Lucrurilor frumoase trebuie sa le căutăm ca destinație: inimile.
E cu noi, dar nu e despre noi. Citește în continuare „Călătorie (partea 1)”
Partajează asta:
Aceștia toți sunt veșnicii
În mine stau adunate clipe. Toate sunt încărcate cu putere.
Pe unele le-aș scrie, dar se întâmplă un lucru tare ciudat…Când mă așez să le fac litere realizez că această clipă pe care o am e plină, da…cu putere e plină și parcă nu aș vrea să o las să scape. Aș vrea să o trăiesc și pe aceasta, să gust cât mai mult din ea.
Citește în continuare „Aceștia toți sunt veșnicii”
Partajează asta:
Vasile Ernu – Bumerangul rabinilor hasidici se întoarce întotdeauna altfel
Vasile Ernu & Iosif Ton sau ‘Fiul risipitor’ si Patriarhul
Îmi beau dimineaţă liniştit cafeaua, citesc presa şi poşta mea electronică. Mă uit. Şterg multe, multe mesaje fără să le deschid pentru că ştiu după „nume” că sînt gunoi. Văd un mesaj neclar. Să închid, să deschid? Iarăşi vreo mătuşă din Africa, unchi din Siberia sau nepot din Elveţia?
Deschid şi citesc.
„Iubite frate Vasile,
Am citit Sectanţii şi mi-a dat plăceri rar trăite. M-a dus înapoi la copilaria mea, şi la toata viaţa mea de sectant şi am retrăit totul prin excelentele tale povestiri şi descrieri. Îţi mulţumesc că ai îndrăznit să intri atât de total în „pielea” sectanţilor, sau „în pantofii” lor, şi ai avut curajul să spui „lumii” cine suntem noi (sau, poate cine am fost noi, deoarece noua generaţie nu mai trăieşte în ceea ce am fost noi!). Acum trebuie să plec undeva pentru câteva ore.
Vezi articolul original 887 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Mântuitorul meu a murit…ca eu să pot trăi
E Vinerea cea Mare…
ziua în care în inimă și-n gând și pe deasupra întregului sat plutește durerea Mântuitorului Meu.
E ziua în care se rescrie în ființa mea cât a costat mântuirea mea.
“Eu sunt calea şi adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Biblia)
Dacă pun mâinile pe ochi ca să nu văd,
ori pe urechi ca să nu aud
îmi simt totuși toate celulele…IERTATE. Citește în continuare „Mântuitorul meu a murit…ca eu să pot trăi”
Partajează asta:
2 oameni și pruncul lor, câteva pietre, un vis…
De un an am cumpărat un teren în satul nostru drag…
Ne-am îndrăgostit de acest loc din întâia clipă, de când am trecut cu primul pas de gardurile lui sălbatice. Atunci era primăvară și era belșug de flori în cântec de păsări, era soare nou… Citește în continuare „2 oameni și pruncul lor, câteva pietre, un vis…”
Partajează asta:
La vânat de frumusețe (1)
Luminătorul trupului este ochiul. Deci dacă ochiul tău e curat, tot trupul tău va fi luminat; dar dacă ochiul tău e rău, tot trupul tău va fi întunecat. (Biblia)
S-a alcătuit un anotimp nou. Prin el zboară adieri calde și florile colorate își plimbă petalele pe toate drumurile satului. E întreg. Nu-i lipsește nimic. Dumnezeu locuiește în el.
În inima mea s-a clădit din bucăți de lumină coborâte de Sus o dorință: să vânez frumusețe. Citește în continuare „La vânat de frumusețe (1)”
Partajează asta:
Tată drag,
De-aș putea pricepe că toate vin de la Tine aș sta liniștită, mereu liniștită.
De-aș pricepe clar că nu truda mâinilor și a gândului sunt cele care clădesc și adună atunci nu m-aș irosi întru acestea,
ci m-aș urca cu rugăciunea la poala inimii Tale și m-aș îngriji de cele ale Împărăției Tale, Citește în continuare „Tată drag,”
Partajează asta:
Legătura între mamă şi copil nu este ruptă prin avort
Ce minune!
Minunate sunt lucrarile Tale!„Celule din mama trec in copil si celule din copil trec in mama. Daca un copil este avortat, nu sunt insa avortate si celulele deja „transferate”. Mamele isi poarta pentru totdeauna, si nu doar psihologic, copiii in spate… fie ca i-au nascut, fie ca au ales sa le curme viata inainte de nastere.”
Va invit sa cititi un interviu cutremurator despre legatura care se formeaza intre mama si copil in timpul conceptiei, o legatura care nu e doar psihologica, ci se bazeaza pe schimb reciproc de celule. Celule din mama trec in copil si celule din copil trec in mama. Daca un copil este avortat, nu sunt insa avortate si celulele deja „transferate”. Mamele isi poarta pentru totdeauna, si nu doar psihologic, copiii in spate… fie ca i-au nascut, fie ca au ales sa le curme viata inainte de nastere.
Fragmente din interviul acordat ProVita de catre Victoria Thorn, iniţiatoarea „Proiectului Rahila” din SUA:
Sarcina este un eveniment care îţi schimbă viaţa. Nu există o altă experienţă care să schimbe atât de radical organismul uman, în mod fizic, psihic şi spiritual. Din momentul concepţiei, mama şi copilul sunt implicaţi într-un dialog biologic.Ceea ce se întâmplă în organismul mamei are impact asupra…
Vezi articolul original 877 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Dragă scânteie de Cer
Dacă nu ai fii oglindă poate că aș putea să trăiesc la întâmplare…
Dacă în tine nu s-ar reflecta ființa mea atât de tare, cu toate adâncimile ei, poate aș putea să trăiesc haotic, neîngrijit, nepăsător…pentru că nu m-aș prelungi dincolo de marginile mele. Citește în continuare „Dragă scânteie de Cer”
Partajează asta:
Bună dimineața INIMĂ !
(PENTRU ORICE INIMĂ DE OM)
S-a așternut o zi nouă peste bucata de lume pe care o locuiesc…
Puterea cu care Îi cântă toate Creatorului naște dorul de-a cânta și eu cu ele, de-a da slavă pentru ce sunt, pentru unde sunt, pentru tot ce am și ce nu am.
În diminețile postului deștept sufletul meu citindu-i cuvintele din Isaia: Citește în continuare „Bună dimineața INIMĂ !”
Partajează asta:
Albume foto – scântei de primăvară nouă
Nu vă pot lăsa doar fotografiile cu albume în acest articol scurt…
E musai să vă las și un dar pentru inima voastră, cea acunsă..pentru acel loc tainic din care izvorăsc cele ce se văd. Citește în continuare „Albume foto – scântei de primăvară nouă”
Partajează asta:
Mi-am agățat o dorință pe inimă:să împart Lumina ce mi se dă de Sus (Ziua 7 – 10 Februarie 2016)
Ziua aceasta e zi de oraș. Am luat jurnalul și aparatul și scopul meu…
Poate fi zi de umplere sau de golire. Citește în continuare „Mi-am agățat o dorință pe inimă:să împart Lumina ce mi se dă de Sus (Ziua 7 – 10 Februarie 2016)”
Partajează asta:
Traistă populară – de vânzare
În satul nostru oameni talentați avem!
Și pentru că tare mult mi-am dorit să împart cu voi creațiile lor, mi-am zis că e bun prilej să încep.
Traisetele sunt țesute de ,,mamaia” cu multă multă răbdare și pasiune. Citește în continuare „Traistă populară – de vânzare”
